Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD)

Până nu demult, se credea că bolile ficatului sunt asociate cu un consum excesiv de alcool sau cu inflamația virală a acestui organ. Alcoolul continuă să reprezinte o problemă importantă care produce leziuni considerabile ficatului, dar studiile au început să evidențieze și alți factori care sunt asociați cu un stil de viață nesănătos. Prin urmare, o nouă boală a fost definită și clasificată ca fiind o „boală a bogăției” - boala ficatului gras non-alcoolic. La aceasta se face referire adeseori prin abrevierea NAFLD (de la „non-alcoholic fatty liver disease”) și se referă la creșterea cantității de grăsimi din ficat produsă de alte cauze decât cele legate de alcool.

Se estimează că deja fiecare a patra persoană adultă poate fi afectată de această boală. La nivel mondial, se estimează că până la un miliard de persoane trăiesc cu NAFLD.¹

Care sunt cauzele bolii ficatului gras non-alcoolic (NAFLD)?

Deși boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) este clasificată deja ca „boală a bogăției” și este recunoscută în general ca un pericol major pentru sănătate, relația sa cu funcțiile metabolice rămâne în mare parte necunoscută. Un grup științific internațional a sugerat recent o schimbare a denumirii bolii din „boala ficatului gras non-alcoolic” (NAFLD - Non-Alcoholic Fatty Liver Disease) în „boala ficatului gras asociată cu tulburări metabolice” (MAFLD - Metabolic Associated Liver Disease), pentru a reflecta mai bine natura metabolică a acestei afecțiuni.²

Studiile de cercetare privind factorii cauzali ai bolii ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) sunt în curs de desfășurare, dar se cunoaște deja că aceștia pot fi împărțiți în factori genetici și factori externi. Cei mai bine cunoscuți factori de risc pentru boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) sunt:

Obezitatea

• Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) afectează 70-90% dintre persoanele obeze³

Diabetul zaharat de tip 2

• Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) este prezentă la fiecare al doilea pacient cu diabet zaharat³

Pre-diabet (rezistență la insulină și glicemie crescută)

• Rezistența la insulină determină acumularea de grăsime ducând la apariția bolii ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) și apoi la evoluția acesteia.⁴

Hipertensiunea arterială

• Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) poate afecta până la 70% dintre persoanele cu hipertensiune arterială.⁵

Care sunt simptomele bolii ficatului gras non-alcoolic (NAFLD)?

• Simptomele asociate de obicei cu boala ficatului gras non-alcoolic sunt:
• slăbiciune, oboseală
• stare generală de rău
• tulburări de somn
• deficit de atenție
• lipsa poftei de mâncare
• durere sau senzaţia de presiune în partea dreaptă a abdomenului superior (regiunea de sub coaste, în dreapta) ⁶

Cum este diagnosticată boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD)?

Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) este diagnosticată pe baza anamnezei, a rezultatelor analizelor de laborator și a examenelor imagistice. Confirmarea diagnosticului este rezultatul unui examen histologic - biopsie hepatică.¹ În cadrul investigațiilor pentru diagnostic, este foarte importantă excluderea altor cauze ale ficatului gras, precum consumul excesiv de alcool și alte boli cronice ale ficatului. ⁷

În cadrul evaluării progresiei fibrozei țesutului hepatic în cursul evoluției bolii ficatului gras non-alcoolic (NAFLD), poate fi indicată utilizarea anumitor teste de diagnostic non-invaziv, precum NFS (Non-Alcoholic Fatty Liver Disease Fibroses Score), care analizează 6 factori: vârsta, IMC (indicele de masă corporală), rezultate ale analizelor de laborator: glicemie, ASAT și ALAT, număr de trombocite, nivel de albumină.^1,7

Cum este tratată boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD)?

Prima linie de tratament include, de obicei:

•  Scădere în greutate
• Este indicată reducerea greutății corporale cu 10%, însă este observată deja o îmbunătățire atunci când greutatea este redusă cu doar 3-5% față de nivelul inițial⁷
•  Regimul alimentar
• Scopul acestuia este îmbunătățirea bolii ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) și reducerea riscului de apariție al tulburărilor metabolice care însoțesc boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD)
• Se recomandă un regim hipocaloric cu o reducere de 30% a conținutului caloric al alimentelor³
•  Activitatea fizică
• A fost demonstrată o reducere a conținutului de grăsimi din ficat ca rezultat al exercițiilor fizice regulate.
• În plus, activitatea fizică reduce riscul tulburărilor metabolice care însoțesc bolala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD), și anume diabetul și obezitatea³

Cum poate fi prevenită boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD)?

În prevenirea ficatul gras non-alcoolic (NAFL) trebuie să vă concentrați în principal asupra unui stil de viață sănătos și al unor obiceiuri alimentare sănătoase:

• Regim alimentar bine echilibrat⁶
• De preferință, trebuie adoptat un regim alimentar fără o cantitate excesivă de glucide simple sau acizi grași saturați
• Pot fi urmate principiile dietei mediteraneene în prepararea meselor zilnice; această dietă conține multe legume, produse din făină integrală și ulei de măsline
• Trebuie să evitați siropul de glucoză-fructoză care este conținut în băuturile cu conținut de zahăr și în produsele de patiserie
• Activitate fizică regulată³
• Introduceți activitatea fizică regulată în rutina dumneavoastră zilnică
• S-a dovedit că exercițiile fizice intense, precum alergatul, sunt mai benefice decât exercițiile fizice de intensitate moderată, precum plimbările
• Normalizarea greutății corporale³
• Reduceți consumul zilnic de calorii, pentru a scădea în greutate
• Această abordare poate să îmbunătățească indicatorii de laborator ai sănătății ficatului (transaminazele)